Răcirea nu este un moft, ci o punte între efortul intens și recuperare. După ultimele repetări sau după cursă, aleargă ușor cinci până la zece minute într-un ritm în care poți vorbi, ca să readuci treptat pulsul spre valorile de repaus și să ajuți sângele din picioare să revină spre inimă, prevenind amețelile.
Apoi treci la stretching static pentru gambe, cvadriceps, ischiogambieri și fesieri, ținând fiecare poziție douăzeci până la treizeci de secunde, fără sărituri. Răcirea este și momentul bun pentru primele lichide: rehidratează-te cu apă și completează electroliții pierduți prin transpirație, mai ales vara.
Greșelile frecvente sunt oprirea bruscă după ultimul interval, săritul peste răcire când ești grăbit și confundarea ei cu un antrenament în plus. Păstrează-o scurtă, de cel mult cincisprezece minute. Un ritual constant de răcire reduce senzația de picioare grele a doua zi și pregătește corpul pentru următorul antrenament.