Pregătirea pentru 800m trebuie să lege trei sarcini: susținerea alergării, dezvoltarea vitezei și păstrarea unei mișcări eficiente când efortul crește. Sinteza lui Haugen și colaboratorii descrie profiluri foarte diferite chiar între specialiștii aceleiași probe. De aceea, un program bun pornește de la istoricul sportivului, nu de la kilometrajul unui campion.
Alergările ușoare construiesc continuitate și capacitate de lucru. Intervalele aerobe urmăresc efortul repetabil, în timp ce repetările apropiate de ritmul cursei familiarizează sportivul cu solicitarea specifică. Sprinturile scurte, cu revenire suficientă, au alt scop: calitatea vitezei, nu acumularea oboselii. Aceste metode nu sunt interschimbabile.
Forța completează alergarea prin mișcări învățate corect și încărcare progresivă. O ședință solicitantă de sală trebuie inclusă în bilanțul săptămânii, nu considerată recuperare. Exercițiile tehnice sunt mai utile când răspund unei observații concrete decât când sunt adăugate automat înaintea fiecărei alergări.
Construiește săptămâna în jurul obiectivelor prioritare și separă solicitările mari prin zile suficient de ușoare. Verifică dacă ritmurile rămân controlabile și dacă sportivul se recuperează între ședințe. La juniori, selecția intensităților și progresia cer supraveghere competentă; lista metodelor nu constituie un program individualizat.