John Woodruff, american de la Universitatea din Pittsburgh, a ajuns la Jocurile Olimpice de la Berlin 1936 ca unul dintre favoriții probei de 800 de metri, dar nimeni nu putea anticipa manevra care avea să-l facă legendar pe pista stadionului olimpic.
În finala de pe Olympiastadion, Woodruff a fost prins în plasa plutonului, blocat pe culoarul interior și împiedicat să-și impună ritmul. Într-o decizie de geniu, a încetinit aproape până la oprire, a lăsat adversarii să treacă pe lângă el, apoi a ocolit pe exterior și a declanșat un sprint devastator care l-a dus la aur în 1:52.9.
Victoria sa a rămas una dintre cele mai discutate curse de 800 de metri din istorie, un exemplu de sânge rece tactic într-o epocă în care proba era dominată de plutoane strânse și de contact permanent. Woodruff a demonstrat că instinctul și curajul pot învinge orice plan prestabilit, iar cursa sa este și astăzi studiată ca lecție de strategie în semifond.