La Jocurile Olimpice de la Ciudad de México, în 1968, aerul rarefiat de la altitudine a transformat probele de semifond într-un test extrem. Australianul Ralph Doubell, pregătit de antrenorul Franz Stampfl, a sosit în Mexic cu ambiția de a produce surpriza, într-o finală considerată una dintre cele mai puternice din istorie.
În finala de 800 de metri, Doubell a alergat cursa vieții sale, atacând decisiv pe linia dreaptă finală. A câștigat aurul în 1:44,3, egalând recordul mondial stabilit cu șase ani mai devreme de neozeelandezul Peter Snell, devansându-l pe kenyanul Wilson Kiprugut, argint, și pe americanul Tom Farrell, bronz.
Performanța sa a rămas una dintre marile curse olimpice de 800 de metri, cu atât mai remarcabilă în condițiile altitudinii. Accidentările aveau să-i scurteze apoi cariera, dar victoria de la Mexico City i-a asigurat un loc permanent în galeria legendelor semifondului.