Femeile au în medie o inimă mai mică, mai puțină hemoglobină și un procent de masă grasă mai ridicat decât bărbații, ceea ce scade VO2max-ul absolut. Totuși, la aceeași intensitate relativă, mușchii lor tind să folosească un procent aerob ceva mai mare și să producă mai puțin acid.
La 800 de metri, această diferență înseamnă că proba se desfășoară cu o contribuție aerobă ușor crescută, în timp ce bărbații se bazează ceva mai mult pe sistemul anaerob. Distanța rămâne însă foarte mixtă pentru ambele sexe, iar antrenamentul specific apropie performanțele relative.
Pentru alergătoare, statutul de fier este deosebit de important, deoarece fierul susține hemoglobina și transportul de oxigen. Antrenamentul la prag și lucrul pe capacitatea aerobă, alături de o alimentație cu fier suficient, maximizează exact calitățile care susțin un 800m puternic.