Contracția musculară este alimentată de enzima miozin-ATPază, care descompune ATP-ul și transformă energia chimică în mișcare. Viteza cu care această enzimă lucrează determină cât de repede se poate scurta fibra musculară.
Fibrele rapide posedă izoforme de miozină cu activitate ATPazică ridicată, capabile de contracții foarte rapide, în timp ce fibrele lente au o activitate mai mică, dar economică. Proba de 800 de metri cere exact acest amestec: contracții rapide susținute aproape două minute.
Distribuția izoformelor de miozină este în mare parte genetică, dar antrenamentul o poate ajusta parțial. Oboseala și acidoza din finalul cursei încetinesc activitatea enzimatică, ceea ce explică de ce pasul se scurtează chiar dacă voința rămâne intactă. De aceea antrenamentul de viteză pură păstrează izoformele rapide active și completează munca de anduranță.